Metodologia cantitativă este esențială în cercetarea științifică, axată pe cuantificare și analiză statistică. Este folosit pentru a stabili relații cauzale, a compara grupuri și a valida teorii, printre alte obiective. Este fundamentală în discipline precum psihologie, medicină și științe sociale, oferind rezultate precise și replicabile.
The metodologie cantitativă Este un pilon fundamental în cercetarea științifică. Cu toate acestea, există confuzii recurente cu privire la definiția sa și la modul în care diferă de Investigație cantitativă în sine. În acest articol, vom aborda caracteristicile metodologiei cantitative, vom cita câteva definiții de la diferiți autori și o vom compara cu omologul său: cercetarea cantitativă. În plus, vom atinge pe scurt metodologie calitativă, pentru a oferi o perspectivă mai largă.
Reclame
În acest articol veți găsi:
Definiția Quantitative Methodology
The metodologie cantitativă se referă la cadrul structural care ghidează cercetarea cantitativă. Se concentrează asupra modului în care datele cantitative trebuie colectate, analizate și interpretate. Include instrumente, tehnici și abordări specifice care se potrivesc naturii cuantificabile a datelor.
Diferiți autori și-au oferit definițiile privind metodologia cantitativă:
- Potrivit Creswell (2009), metodologia cantitativă este „o abordare de cercetare care implică colectarea de date cuantificabile pentru a analiza relațiile dintre variabile folosind proceduri statistici."
- Pentru Babbie (2010), „metodologia cantitativă se concentrează pe măsurarea fenomenelor empirice cu ajutorul instrumentelor matematice și statistice”.
Caracteristici principale
- Obiectivitate: Acesta este unul dintre punctele forte și punctele principale ale metodologiei cantitative. Spre deosebire de abordările calitative, care pot fi interpretative și subiective, metodologia cantitativă este se străduiește să obțină date care nu sunt părtinitoare și nu sunt influențate de opiniile personale sau preconcepțiile despre anchetator. Concluziile se bazează pe date concrete și verificabile.
- Măsurare și cuantificare: Esența acestei metodologii este transformarea observațiilor și fenomenelor în date cuantificabile. Acest lucru permite comparare, analiză și generalizare. Se folosesc scale, chestionare și alte instrumente care pot fi codificate numeric, facilitând aplicarea analizei statistice.
- Reproductibilitate: Un studiu care utilizează metodologia cantitativă este conceput astfel încât, dacă un alt cercetător ar repeta același studiu în aceleași condiții, ar trebui să obțină rezultate similare. Această caracteristică ne permite să validăm și să confirmăm constatările în diferite contexte și populații.
- Control și manipulare: În cercetarea cantitativă experimentală, este esențial să se controleze sau să manipuleze una sau mai multe variabile pentru a observa efectul acestora asupra altor variabile. Aceasta permite stabilirea unor relații cauzale și nu doar corelații.
- Generalizare: Deoarece metodologia cantitativă utilizează de obicei eșantioane reprezentative, rezultatele obținute pot fi adesea generalizate la o populație mai largă. Cu toate acestea, este esențial ca eșantionarea să fie făcută corect pentru a asigura validitatea acestor generalizări.
- Structura formală și riguroasă: Cercetarea cantitativă urmează o structură formală care include definirea clară a ipotezelor, selecția eșantionului, colectarea datelor și analiza statistică. Această structură riguroasă asigură că studiul este coerent și logic.
- Utilizarea instrumentelor standardizate: Această metodologie utilizează adesea instrumente care au fost validate și standardizate, asigurând coerența în colectarea datelor și permițând compararea între diferite studii.
- Analiza statistica: Datele cuantificate sunt analizate folosind tehnici statistice, care pot varia de la cele statistice teste descriptive de bază (cum ar fi medii și abateri standard) până la teste mai complexe, în funcție de natură a studiului.
Aceste caracteristici reflectă robustețea și precizia metodologie cantitativă. Prin înțelegerea și aplicarea corectă a acestor principii, cercetătorii pot obține perspective clare și obiective asupra fenomenului studiat.
Diferențele dintre metodologia cantitativă și cercetarea cantitativă
Deși aceste două idei sunt intrinsec legate, ele nu sunt interschimbabile:
- Metodologia cantitativă: După cum am menționat anterior, este cadrul care ghidează cercetarea cantitativă. Determinați instrumentele și tehnicile de utilizat, cum vor fi colectate și analizate datele și cum vor fi interpretate rezultatele.
- Investigație cantitativă: Se referă la abordarea generală în care căutăm să măsurăm fenomene și să stabilim relații cantitative între variabile.
Metodologia calitativă: O scurtă mențiune
Spre deosebire de omologul său cantitativ, metodologie calitativă se concentrează pe explorarea fenomenelor în profunzime, căutând să înțeleagă semnificațiile, interpretările și experiențele umane. Nu se concentrează pe cuantificare, ci pe interpretare și descriere.
În concluzie, este esențial să înțelegem diferența dintre metodologie și abordarea cercetării pentru a efectua studii precise și coerente în lumea academică și științifică. The metodologie cantitativă Este un instrument vital care ghidează modul în care cercetătorii abordează și analizează datele cuantificabile.
Când se utilizează metodologia cantitativă
The metodologie cantitativă Este folosit într-o varietate de contexte și discipline atunci când cercetătorii caută răspunsuri specifice care pot fi cuantificate și analizate statistic. Mai jos sunt câteva dintre situațiile și obiectivele pentru care este utilizată această metodologie:
- Stabiliți relații cauzale: Când se caută să se determine dacă o modificare a unei variabile (variabilă independentă) are un efect asupra o altă variabilă (variabilă dependentă), cercetarea experimentală cantitativă este cea mai mare adecvat. De exemplu, pentru a investiga dacă o intervenție educațională specifică îmbunătățește rezultatele elevilor.
- Generalizare la populații mai largi: Când doriți să faceți inferențe despre o întreagă populație pe baza unui eșantion al acesteia, se folosește metodologia cantitativă. De exemplu, un sondaj care se aplică unui eșantion reprezentativ al unui oraș pentru a prezice opinia întregii populații din acel oraș.
- Comparație între grupuri: Dacă obiectivul este de a compara diferențele dintre diferite grupuri (de exemplu, bărbați vs. femei, diferite grupe de vârstă, diferite tratamente medicale), metodologia cantitativă oferă instrumente pentru a face aceste comparații în mod obiectiv și statistic.
- Identificarea modelelor și tendințelor: În domenii precum sociologia sau economia, unde scopul este de a identifica tendințe sau modele în seturi mari de date.
- Validarea teoriilor: Când ai o anumită teorie sau ipoteză și vrei să o validezi prin date empirice.
- Studii de prevalență: Ca cercetare care urmărește să determine frecvența unui fenomen sau afecțiuni într-o anumită populație, cum ar fi prevalența unei boli într-o regiune geografică.
- Studii longitudinale: Când doriți să observați și să măsurați modul în care variabilele sau relațiile dintre ele se schimbă în timp.
- Studii în domenii specifice: Multe discipline, cum ar fi psihologia, medicina, economia, educația și alte domenii sociale și naturale, recurg adesea la metodologia cantitativă pentru a efectua cercetări empirice în lor câmpuri.
- Când sunt necesare precizie și replicabilitate: În situațiile în care este esențial ca rezultatele să fie exacte și ca alți cercetători să poată replica studiul pentru a valida sau infirma concluziile.
- Luarea deciziilor bazate pe date: În lumea afacerilor sau în politicile publice, unde deciziile trebuie să se bazeze pe date concrete și verificabile.
Pe scurt, cel metodologie cantitativă utilizat atunci când obiectivul cercetării este cuantificarea datelor și aplicarea unei forme de analiză statistic, oferind un cadru structurat pentru a aborda întrebări specifice într-o mare varietate de domenii și contexte.
